În yoga îmi găsesc alinare.
Practicând yoga, mă apropii de mine. Și de momentul prezent.
Foarte important: Reușesc să găsesc sprijin în mine.
Îmi amintesc să fiu blândă cu mine.
Să mă iert.
Să mă accept.
Să mă mișc conștient.
Să analizez ce mi se întâmplă în acest proces. Să ascult ce îmi transmite corpul.
Energii blocate din corp primesc șansa să curgă mai departe.
Iar eu respir.
Accept.
Zâmbesc.
Învăț să asist.
Să-mi depășesc narațiunile minții.
Să primesc. Să ofer…
Să mă detașez și să mă conectez.
Să mă pierd cu încredere, ca mai apoi să descopăr și să mă regăsesc.
Yoga îmi oferă: Refugiu și eliberare.
Însă una mai aparte, care nu mă înlănțuie precum alte vicii, ci mă determină către expansiune și auto-observare. Observ că viața e volatilă și cu luciditate învăț să accept până și cele mai îngropate gânduri. Să primesc cele mai adânci și dureroase emoții în inima mea. În cele din urmă, pe această cale voi ajunge să clădesc din adevăr și să aleg energiile; gânduri, emoții, activități și oameni care mă încarcă și mă apropie de cine sunt menită să fiu.
Să descopăr și să creez viața pe care o port în suflet.
Să reușesc cu toată ființa mea să savurez tot ce are ea de oferit.
Să mă bucur oricând pentru ceea ce există deja:
Atât în exterior, cât și
în interior.
